A) Producţia individuală de lapte a vacilor este influenţată de o serie de factori genetici, fiziologici, de exploatare şi climatici, cei mai importanţi fiind următorii:
> Rasa - sub acest aspect trebuie reţinut ca există rase specializate pentru producţia de lapte (Holstein, Friză, Jersey, etc. ), cu producţii foarte mari, rase cu producţie medii de lapte ( BNR, Bruna, Schwyz, Simmental etc.), rase cu producţii mici de lapte (rasele neameliorate şi cele specializate pentru producţia de carne), rase cu procent ridicat de grăsime în lapte ( Jersey, Guernsey), etc.
>Tipul fiziologic - influenţează producţia de lapte a animalelor datorită relaţiilor de interdependenţă cu tipul morfologic, constituţional, temperamental şi productiv.
La taurine sunt întâlnite trei tipuri fiziologice: respirator, digestive şi mixt ( cu predominarea uneia din laturi). Cele mai productive animale se încadrează în tipul respirator şi se caracterizează prin: animale cu forme corporale uscăţive, schelet fin, musculatură slab dezvoltată, constituţie fină, temperament vioi, o capacitate foarte mare de valorificare a furajelor în direcţia producţiei de lapteşi la care predomină latura catabolică a metabolismului, în speţă proceselor de oxidare.
>Individualitatea - în condiţii identice de hranire si intretinere, sunt animale ce realizează producţii mici de lapte şi animale recordiste.Aceste diferenţe sunt date de potenţialul genetic individual pentru producţia de lapte rezultat în urma combinării diferite a genelor.
> Vârsta - sub raportul vârstei s-a constatat ca producţia de lapte creste de la lactatia I-a pana la atingerea lactaţiei maxime, (moment diferit funcţie de gradul de ameliorare şi precocitate al animalelor), după care urmează o perioadă de platou şi apoi se înregistrează o diminuare a producţiei pe măsura înaintării în vârstă a animalelor.
Astfel, la rasele precoce (Holstein, Jersey) producţia maximă se realizează la lactaţia a IlI-a, a IV-a, iar la rasele mai tardive la o vârstă mai mare 91actaţia a V-a, a Vl-a. De asemenea gradul de precocitate al unui animal este scos în evidenţă de cantitatea de lapte produsă la lactaţia I faţă de lactaţia maximă (rasele precoce realizează peste 75-80 %).
>Luna de lactatie - referitor la acest factor s-a constatat ca cea mai mare producţie de lapte se înregistrează în cursul primelor 3 luni de lactatie, dupa care producţia înregistrează un platou şi apoi o fază descendentă diminuându-se treptat către luna a X-a de lactatie, amplitudinea scăderii fiind dictată de gradul de ameliorare al animalelor. Cantitatea de lapte pe luni de lactatie înregistrează, în cifre relative valorile de mai jos :
- Lunal-a- 11,50 - 12,50 %; - Luna a Vl-a - 10,50 - 11,00 %;
- Luna Il-a - 13,00 - 13,50 % ; - Luna a VH-a - 8,50 - 9,00 %;
- Luna IlI-a - 12,70 - 13,00 % ; - Luna a VIII-a-7,50 - 7,70 %;
- Luna IV-a - 12,30 - 12,50 % ; - Luna a IX-a - 6,00 - 6,50 %;
- Luna V-a - 11,50 - 12,30 %; - Luna a X-a - 4,00 - 4,50 %;
>Dezvoltarea corporala - sau mai precis raportul dintre greutatea corporala si producţia de lapte
Din acest punct de vedere s-a constatat ca în interiorul fiecărei rase ar exista o greutate corporala optima care se corelează cu cea mai mare producţie de lapte si că aceasta ar trebui să constituie greutatea medie urmărita prin selecţie la stabilirea tipului dorit, pentru fiecare rasa de taurine in parte.
La rasele mixte din ţara noastră s-a constatat că indicele somato-productiv (indicele lapte) - raportul dintre greutatea corporală şi cantitatea de lapte pe lactaţie variază, în medie, între 1/7 - 1/8, iar la rasele specializate pentru producţia de lapte sau la exemplarele recordiste acest raport poate fi de 1/9 - 1/10 si chiar mai mult.
> Starea de sănătate - este în strânsă corelaţie cu productivitatea, în sensul că numai o vacă sănătoasă va putea da o producţie ridicata de lapte;
> Durata repausului mainar - poate să varieze între 40 - 100 zile, în funcţie de o serie de factori: producţie realizată, grad de ameliorare, stare de întreţinere, etc.
Lipsa repausului mamar sau acordarea unuia necorespunzator ca durata, influenţează negativ producţia lactatiei următoare, determinând în acelaşi timp si o scădere a vitalităţii produsului ce se va obţine. Pentru aceasta se recomanda ca vacile sa fie cat mai bine hrănite si îngrijite în perioada repausului mamar, dandu-li-se astfel posibilitatea sa se refacă si sa-si formeze rezerve pentru lactatia următoare.
> Hranirea - reprezintă cel mai important factor de exploatare ce condiţionează producţia de lapte. Pentru aceasta este necesar sa se asigure permanent o hranire în baza unor raţii optimizate în raport cu dezvoltarea corporală, nivelul productiv, starea de întreţinere şi vârstă. O alimentaţie uniformă, realizată în mod raţional, fara întreruperi si cu nutreţuri de buna calitate, asigura exteriorizarea potenţialului genetic al animalelor şi împiedică apariţia celor două fenomene complementare subnutriţia şi suprafurajarea, ambele dăunătoare şi cu efecte negative immediate asupra producţiei de lapte, respectiv asupra eficienţei economice a creşterii taurinelor.
> Adăparea - cantitatea de apa consumata zilnic influenţează producţia de lapte a vacilor, deoarece s-a constatat ca între cantitatea de apa si producţia de lapte exista o strânsă corelaţie. Astfel, cu cat producţia de lapte a vacii este mai mare, cu atat ea are nevoie si de o cantitate mai mare de apa. In acest scop se recomanda ca vacile să aibă la discreţie apa necesara ( adapatorile automate fiind cele mai indicate pentru acest scop ), la temperaturi cuprinse între 10 - 15°C sau să fie adăpate de minimum trei ori pe zi.
> Mulgerea - poate influenta producţia de lapte atât cantitativ cât si calitativ. Mulsul trebuie să îndeplinească o serie de cerinţe: să fie complet, realizat într-un timp cât mai scurt, la ore fixe, la intervale egale de timp şi în linişte pentru a asigura obţinerea unei cantităţi sporite de lapte, a unui procent sporit de grăsime şi pentru a diminua incidenţa îmbolnăvirii ugerului.
>Condiţiile climatic - temperatura, umiditatea, precipitaţiile atmosferice, curenţii de aer etc., pot să influenţeze producţia individuala de lapte. în general, temperaturile scăzute ( în perioade scurte de timp) produc o creştere a consumului specific şi o sporire a conţinutului de grăsime din lapte, dar atunci când sunt asociate cu ploi reci mai ales în perioada de pasunat pot reduce producţia de lapte cu 10 - 15 %.
B)Producţia totală de lapte a vacilor este în corelaţie cu următorii factori:
> Efectivul de vaci mulse - se găseşte într-un raport direct proporţional cu producţia totală de lapte, fiind un factor extensiv asupra căruia se poate acţiona cel mai rapid în această direcţie. Creşterea efectivului de animale, însă, este dependentă de o serie de factori (gradul de intensivizare al producţiei de furaje, fertilitatea solului, densitatea animalelor/100 ha, etc.) ce pot limita această creştere.
> Nivelul producţiei individuale - reprezintă cel mai economic factor de sporire a producţiei totale de lapte. Are însă dezavantajul realizării într-o perioadă mai lungă de timp, deoarece implică o serie de măsuri de selecţie şi ameliorare a efectivului, precum şi de aplicarea unei tehnologii optimizate de exploatare a animalelor.
> Activitatea de reproducţie - trebuie să aibă ca obiectiv prioritar obţinerea în fiecare an, de la fiecare vacă a unei fătări, deoarece producţia de lapte apare după fătare. Prin aceasta se realizează un interval corespunzător între fatari si se previn o serie de perturbaţii ale funcţiei de reproducere a vacilor.
C)Producţia de lapte - marfă - reprezintă cantitatea de lapte valorificată de către producător, cu respectarea normelor sanitar-veterinare şi de calitate prevăzute în standardele în vigoare, condiţionează în mod direct rezultatele financiare obţinute de către fiecare fermă şi este influenţată de următorii factori:
> Volumul total de lapte fizic - se găseşte într-o relaţie direct proporţională cu producţia de lapte-marfâ. Este important ca fiecare fermier să producă o cantitate căt mai mare de lapte pentru obţinerea unei producţii mari de lapte-marfă.
Consumul intern de lapte - reprezintă atât cantitatea de lapte administrată în hrana tineretului, cât şi pierderile ocazionale datorate transportului şi manipulărilor, pe plan intern a laptelui. Se recomandă utilizarea unei tehnologii moderne de creştere a tineretului, care să permită introducerea cât mai de timpuriu a înlocuitorilor de lapte în hrana acestora şi reducerea pierderilor interne, în vederea limitării la maximum a acestui consum.> Calitatea laptelui - influenţează producţia marfă la momentul valorificării acestuia, deoarece prin contractul de vânzare sunt luaţi în calcul o serie de indici calitativi ai laptelui: % de grăsime, % de proteină, aciditatea, densitatea, încărcătura microbienă, numărul de celule somatice, etc, care pot determina obţinerea unor câştiguri suplimentare prin recalcurare (laptele STAS fiind laptele recalculat la 3,5 % grăsime), sau pot diminua veniturile prin acordarea unor penalităţi.
LAPTE STAS (3,5 % gr) = ((Cantitate lapte fizic (kg) * % grăsime)/3,5)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu